Potrivit unor informatii din mass media cultura va fi taxata suplimentar, astfel incat ne asteapta un val de scumpiri si in randul cartilor si al biletelor la teatru, incat oamenii care doresc sa isi imbogateasca cultura vor trebui sa plateasca mai mult pentru aceasta alegere, motiv care ar scade interesul pentru cultura, interes deja scazul in randul noii generatii.
Cu toate ca pretul cartilor era scump pana acum si cei mai multi cititori isi permiteau sa cumpere cate 2-4 carti pe ani, de acum nu isi vor permite nici macar acest numar. Valoarea costurilor cartilor ii descurajeaza si pe scriitori, care se vor intreba unde se va duce toata munca lor, pentru ca in buzunarul lor ajung din ce in ce mai putini bani.
Si asa cultura cartilor era un fenomen destul de rar in randul tineretului incat Ministerul Educatiei sa mai introduca si o asemenea lege, menita sa defavorizeze pe cei care chiar doresc sa isi imbogateasca cultura. Privita dintr-o alta acceptiune, cultura cartilor este fenomenul prin care vocabularul se imbogateste, iar fiecare cititor se dezvolta intr-o maniera aparte, dand dovata de mai multa informatie despre ceea ce priveste lectura si importanta unei vieti cultivate in aceasta era a tehnologiei.
Eu de exemplu, sunt adepta cartilor reale, de a simti fiecare pagina pe care o parcurg in asa maniera incat sa inteleg ceea ce se descrie in text si sa ma transpun virtual in viata personajelor cartii. De cele mai multe ori cartile te ajuta sa ai un limbaj format, sa ai cate un raspuns la fiecare intrebare adresata si sa poti fi si tu cel care la randul tau inveti pe altii ca a citi este bine, ca o carte citita nu se compara cu o carte asezata intamplator pe raftul bibliotecii tale.
Cititul reprezinta un exercitiu de autodisciplina, astfel incat, timpul alocat cititului te face sa stai concentrat pe un singur lucru si sa scapi de elementele care te distrag, precum televizorul, tabeleta sau telefonul.